Piaţa internă
1. O viziune pentru piaţa internă a secolului XXI
La începutul anului 2007 Comisia Europeană a prezentat viziunea sa asupra viitorului pieţei interne europene. Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a spus :
"Piaţa unică este una dintre valorile de bază ale Europei. Pentru cetăţeni, înseamnă dreptul de trăi şi munci în orice altă ţară din UE, şi de a accesa o gamă largă de produse şi servicii de calitate la preţuri mici. Pentru mediul de afaceri, înseamnă prezenţa pe o piaţă internă alcătuită din 500 milioane de persoane, bazată pe supremaţia legii, pe respectul reciproc şi încredere. Piaţa unică este mai importantă ca oricând. Vreau să o văd acum mai puternică şi adaptată la fenomenul globalizării din secolul 21.”
Fundaţia „pieţei comune” a fost stabilită în 1957, când Tratatul de la Roma a creat Comunitatea Economică Europeană (EEC). A fost începând cu acel moment una dintre politicile esenţiale ale Uniunii Europene – o politică care a avansat odată cu lansare de către Comisie în 1985 a iniţiativei pieţei unice. La baza aceste politici stau cele patru „libertăţi” – libertatea de mişcare a persoanelor, a bunurilor, serviciilor şi capitalului.
Conform calculelor Comisiei, din 1993 până în 2003 piaţa unică a creat cel puţin 2.5 milioane de locuri de muncă suplimentare şi a generat aproximativ 900 de miliarde de euro extra în bunăstare.
După cincizeci de ani de la debutul acesteia, Comisia schimbă accentul de pe piaţa unică, de la înlăturarea barierelor comerciale la nivel de frontiere spre a asigura că pieţele funcţionează mai bine, spre beneficiile aduce cetăţenilor, consumatorilor şi antreprenorilor. Acest lucru ar trebui făcut având în vedere „promovarea unui mediu de afaceri competitiv, în care alegerea consumatorului este respectată şi care să fie responsabil din punct de vedere social şi al mediului înconjurător.” Comisia vrea de asemenea să îmbunătăţească evaluarea impactului social al integrării continue şi al deschiderii sectoarelor economice spre concurenţă.
Mulţi cetăţeni europeni au exprimat îngrijorări cu privire la impactul perceput ca distrugător al globalizării. În viziunea Comisiei, este o chestiune de justiţie socială să se anticipeze şi acompanieze schimbarea faţă de oameni şi sectoare direct afectate de deschidere pieţei. De fapt, fondul european Globalisation Adjustment Fund (EGF) a fost introdus în 2005 spre a răspunde acestor îngrijorări, în particular în Franţa, şi spre a ajuta persoanele care lucrează în zadar ca un rezultat al liberalizării comerţului. Acest lucru înseamnă 500 de milioane de euro pe an ca suport financiar în vederea ajutării oamenilor spre a-şi găsi un loc de muncă.
Confederaţia Europeană a Unionilor sindicale comerciale (ETUC) şi Busineseurope, organizaţia angajaţilor din UE, au întâmpinat cu bine noua viziune a Comisiei în ceea ce priveşte piaţa unică a secolului 21.
Totuşi, încă rămâne mult de făcut spre a se ajunge la realizarea pieţei interne. În câteva arii sensibile, în special sănătate, servicii financiare şi industrii de reţea cum ar fi de exemplu energia, perfectarea pietei UE încâ va dura ceva timp.
Quick-jump to other chapters in this dossier :
Chapters
- 1. O viziune pentru piaţa internă a secolului XXI
- 2. Bariere pentru comerţ
- 3. Libertatea de circulaţie a bunurilor
- 4. Libertatea de circulaţie a persoanelor
- 5. Libertatea de circulaţie a serviciilor
- 6. Libera circulaţie a capitalului
- 7. Key policy makers and contacts